Comunitatea ortodoxă din satul Grinăuți, o așezare liniștită din nordul Republicii Moldova, a devenit în ultimele zile scena unor tensiuni provocate de reprezentanți ai unei structuri religioase afiliate Patriarhiei Ruse, autointitulată „a întregii Moldove”. Evenimentele care au avut loc aici sunt simptomatice pentru metodele de manipulare și agresiune spirituală specifice imperialismului rus, metode aplicate cu cinism de-a lungul istoriei pentru a deznaționaliza, dezbina și subordona popoarele pe care le-au ocupat. În data de 3 iulie, un grup de preoți din Eparhia de Soroca și Drochia, sprijiniți de ierarhi cunoscuți pentru discursul și atitudinile lor rusofile, au încercat să preia cu forța biserica din Grinăuți, ignorând voința credincioșilor activi ai parohiei care au decis revenirea sub oblăduirea Bisericii Neamului Românesc. Cu doar câteva zile înainte, în seara zilei de 30 iunie, comunitatea locală, adunată în număr mare, a hotărât să revină la identitatea și spiritualitatea sa originară, trecând biserica sub jurisdicția Mitropoliei Basarabiei. Această decizie nu a fost luată în pripă, ci a fost rodul unei maturizări spirituale și identitare ale enoriașilor activi ai parohiei, sprijinită de preotul paroh Constantin Turtureanu, un slujitor devotat, care de ani de zile păstorește cu dragoste, răbdare și jertfelnicie această comunitate. Ca răspuns la această opțiune legitimă și canonică, ierarhi, preoți și susținători politici ai structurii subordonate Moscovei au recurs la acțiuni nedemne: au adus zeci de clerici recunoscuți pentru comportamentul lor agresiv, au utilizat un limbaj nepotrivit și au practicat o formă de prozelitism extremist, mergând din casă în casă pentru a manipula și a instiga. Asemenea scene au fost întâlnite și în alte localități din Republica Moldova care, în ultimii ani, au ales să se reîntoarcă la sânul Bisericii Neamului. De fiecare dată, reacția celor care refuză adevărul a fost aceeași: violență verbală, presiuni, fals în acte, minciuni și manipulare. Mai grav, ierarhi precum episcopul Marchel și clerici precum Iulian Rață continuă să folosească mass-media prorusă pentru a otrăvi conștiințele cetățenilor, promovând falsuri grosolane despre identitatea și spiritualitatea acestui popor. Ei susțin, fără nicio rușine, că preoții și comunitățile care au ales să revină la Biserica lor strămoșească au fost cumpărați, manipulați sau „vânduți” – o retorică absurdă și jignitoare, menită să ascundă frica pierderii controlului asupra unor suflete care nu mai acceptă asuprirea. Acești ierarhi au îndrăzneala de a-i numi pe preoții care au zeci de ani de slujire în comunități „trădători mai răi decât Iuda”, doar pentru că au ales calea adevărului și a demnității. Ei uită – sau aleg să ignore – suferințele și crimele comise de imperiul de la Răsărit, inclusiv prin intermediul Bisericii: interzicerea limbii române în cult, persecutarea și deportarea preoților și dascălilor, suprimarea identității naționale și religioase, impunerea de ierarhi străini, rusificați, care au rupt poporul de propriile sale rădăcini. Timp de aproape două secole, românii din Basarabia au fost supuși unei politici sistematice de deznaționalizare, iar credința creștină, în loc să fie un liant, a fost folosită ca armă de asuprire. Țăranii simpli nu mai găseau sens în slujbele oficiate în limba rusă, o limbă pe care nu o înțelegeau, și astfel, încet-încet, credința însăși a fost slăbită. Sute de mii au fost deportați, închiși, chinuiți – doar pentru că și-au iubit neamul, limba și credința. Astăzi, istoria se repetă în mod grotesc. Preoți și ierarhi care se pretind slujitori ai lui Hristos devin instrumente ale intereselor politice ale unui stat agresor. Aceștia, sub pretext religios, adâncesc dezbinarea, seamănă vrajbă și propagă ură, fără să le pese de sufletele celor pe care pretind că îi păstoresc. Ipocrizia atinge culmi revoltătoare atunci când clericii rusofili, urmașii direcți ai celor care au asuprit, dezrădăcinat și deportat acest popor, se afișează astăzi slujind parastase pentru martirii trimiși în lagăre de concentrare și pentru eroii neamului românesc. Cu un patriotism mimat, cinic și lipsit de sinceritate, acești promotori ai vechii ideologii imperiale încearcă să fure până și memoria celor pe care strămoșii lor spirituali i-au trimis la moarte. Inclusiv incidentul recent de la Mănăstirea Putna, provocat de oameni de aceeași speță, care beneficiază de indemnizații și sprijin din partea Statului român, este o batjocură nu doar la adresa trecutului, ci și la adresa sufletelor celor adormiți, a sfinților neamului românesc și a memoriei colective a acestui neam. În fața acestei realități tulburătoare, credincioșii din Grinăuți, ca și din celelalte localități care au revenit la Biserica lor Mamă, au dat dovadă de curaj, demnitate și luciditate. Ei știu că adevărul nu poate fi manipulat la nesfârșit. Ei știu că Biserica Ortodoxă Română nu este o opțiune politică, ci o întoarcere la rădăcinile lor firești, la limba, istoria și cultura care i-au format ca popor. Dumnezeu, sfinții martiri basarabeni și toți cei care s-au jertfit pentru acest neam nu vor lăsa aceste răni deschise la nesfârșit. Pacea, unitatea și adevărul vor birui. Iar cei care astăzi seamănă tulburare și dezbinare vor rămâne doar o pată rușinoasă în paginile istoriei acestui pământ.